Vrednic să fii lăudat

Nu-i nimeni, Isuse drag, ca și Tine!

O spun și o cred cu tot ce e-n mine.

O spun și o cred și printre suspine:

Tu ești Suveran. Nu-i nimeni ca Tine.

Ce as putea ca să-Ți ofer, o, Tată?

Ce să aduc pe-altar ‘naintea Ta?

Nu am decat o inimă –ncercată,

Dar Te iubește, Doamne. Este a Ta.

Ce să-Ți ofer să-Ți mulțumesc de harul

Ce m-a salvat pe dealul Golgota,

Când ai băut de dragul meu paharul

Atâtor urâciuni din viața mea?

Cum aș putea să-Ți mulțumesc că-n ceasul

Când simt că nu mai pot înainta

Tu îmi îngădui ca să-Ți aud glasul

Și îmi șoptești ca nu mă vei lăsa?

Îmi plec genunchii azi în fața Ta,

Îmi plec ființa Tată-n închinare.

Ți se cuvine toată lauda

Și numai Tu ești vrednic de-adorare.

~Amin~

Împotriva curentului

E mult prea multă suferinţă

În lumea de păcate plină

Ca să nu fii, în umilinţă,

Prin harul Său, un om ce-alină.

E mult prea lacomă mulţimea

De oameni de pe-acest pământ,

Ca tu să nu îţi împarţi pâinea

Cu cel sărac, cu cel flămând.

Când răzbunarea e la culme

Şi mulţi, uitând de Dumnezeu,

Prin ură îşi clădesc un nume,

Tu să întorci obrazul tău…

Şi să nu ştii ce-i răutatea,

Chiar dacă te vei întâlni

Pe calea ta cu nedreptatea.

Tu plin de dragoste să fii!

Să fii un om ce se jertfeşte

Şi uită de al său folos…

Să fii un om care iubeşte

Să fii lumină, prin Hristos!

Când cerul tot trăieşte-n tine,

Când Îl cunoşti pe Dumnezeu,

Îţi lipeşti inima de bine

Şi pui pe-o cruce eul tău...

~Amin~

Dorinţă

Să-mi fii Tu tot, iubit Isus...

Să-mi fii Tu tot, asta-mi doresc

Şi până voi ajunge Sus,

Vreau tot mai mult să Te iubesc.

De Tine nu vreau să mă las.

Condu-mi prin har, Tu, orice pas.

Fă Doamne din viaţa mea

O laudă la adresa Ta!

Să fii slăvit prin tot ce fac:

Şi când vorbesc, dar şi când tac.

În mine să Te vezi doar Tu

Şi când spun ,,da” şi când spun ,,nu”.

Şi când păşesc, dar şi când stau.

Şi când primesc, dar şi când dau.

Inundă, Doamne viaţa mea

Cu harul Tău, cu mila Ta!

De n-am din harul Tău ceresc,

Eu nu ştiu Doamne să iubesc…

Nu ştiu să rabd, nu ştiu să iert

Şi mi-ar fi viaţa un deşert.

Cât bate-o inimă în mine,

Să bată, Doamne, pentru Tine!

Să bată doar spre slava Ta,

Căci Tu-ai creat-o. Este-a Ta.

Să-mi fii Tu tot, iubit Isus...

Să-mi fii Tu tot, asta-mi doresc!

~Amin~

Ce har !

Ce mare har să poţi să simţi

Că eşti copil de Dumnezeu

Şi că te vrea printre cei sfinţi

O veşnicie, lângă El…

Ce mare har să poţi să ştii

Că singur nu o să rămâi,

Ci-n vârf de munţi sau văi pustii

Te sprijineşte braţul Lui.

Ce har că El te înconjoară

Cu mila-I fără de sfârşit

Şi pentru tine, ca să moară

Pe-o cruce veche, a venit.

Şi-oricând pe calea ta ai zis

Că ţi se clatină piciorul,

Te-a sprijinit, căci a promis

Că-ţi va fi scutul şi-ajutorul.

Ce har să poţi să te gândeşti

Întâi la cei de lângă tine

Şi astfel viaţa s-o trăieşti

Dorind să faci tot ce e bine.

Când alergarea vei sfarşi

Şi vei primi cununa-n dar,

Ce mare har atunci va fi!

Ce mare har! Ce mare har!

~Amin~