Nu îți întoarce Fața
de la noi…
Mai iartă-ne încă o
dată, Tată
Și spală-ne veșmântul
de noroi
Sângele Tău alungă
orice pată.
Mi-e greu să-Ți înțeleg
iubirea mare.
Cum, Tu, care ești
drept, de trei ori Sfânt,
Încă privești spre noi
cu îndurare
Și îți reverși și-azi mila
pe pământ?
Venim la Tine iar cu
inimi frânte,
Cu pumnii goi, sătui
de amăgire
Și-n loc să ne alungi
prin reci cuvinte,
Tu ne îmbraci în milă
și iubire.
Cum de un Dumnezeu
care nu poate
Cu ochii-I sfinți păcatul
a-l privi
Ne mai ridică iar din
neagra noapte,
Ca din tâlhari, să-I
devenim copii?
E harul Tău, Isuse,
numai harul
Ce ne mai ține astăzi
în viață.
Când ai băut în
Ghetsimani paharul,
Ne-ai oferit o țintă
și-o speranță.
Ne-ai câștigat pe
Golgota prin sânge…
Ai pus în noi un dor
de veșnicie
Și-am învățat că inima
se frânge
Când nu îți aparține
numai Ție
Ești Rege, Doamne,
peste viața noastră.
Doar lângă Tine noi
tânjim să fim
Și pentru noi, doar
Cerul e acasă
De-aceea, iartă-ne, Te
rog…amin!
