Ce
mare har să poţi să simţi
Că
eşti copil de Dumnezeu
Şi
că te vrea printre cei sfinţi
O
veşnicie, lângă El…
Ce
mare har să poţi să ştii
Că singur nu o să rămâi,
Ci-n vârf de munţi sau văi pustii
Te sprijineşte braţul Lui.
Ce
har că El te înconjoară
Cu
mila-I fără de sfârşit
Şi pentru tine, ca să moară
Pe-o
cruce veche, a venit.
Şi-oricând
pe calea ta ai zis
Că
ţi se clatină piciorul,
Te-a
sprijinit, căci a promis
Că-ţi
va fi scutul şi-ajutorul.
Ce
har să poţi să te gândeşti
Întâi
la cei de lângă tine
Şi
astfel viaţa s-o trăieşti
Dorind
să faci tot ce e bine.
Când
alergarea vei sfarşi
Şi
vei primi cununa-n dar,
Ce
mare har atunci va fi!
Ce
mare har! Ce mare har!
~Amin~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu