Nu eşti uitat

Cum ai putea să crezi că Dumnezeul

Ce din iubire pe-al Său Fiu L-a dat,

Acum, când dureros te-apasă greul

Şi treci prin încercare…te-a uitat?

Cum ai putea să crezi că El nu vede

Ce-amare lacrimi curg din ochii tăi?

Isus Hristos le-a numărat pe toate,

Căci El nu-i părăseşte pe ai Săi.

Suspinul tău Îl doare-atât de tare

Durerea ta-I străpunge inima…

Dar vrea să te înveţe cu răbdare

Prin orice-ar fi sa vină, a-L urma.

Nu-i Mâna Sa lipsită de putere.

El într-o clipă poate ca să ia

Povara grea, cumplita ta durere.

E Dumnezeu şi poate alina!

Dar daca te mai las-un timp în vale

E ca să te înveţe ce-i credinţa.

Nu eşti de Cer uitat, oricât de tare

Tu simţi acum ce-nseamnă suferinţa.

Tu esti săpat în ale Sale Mâini…

Cu preţul vieţii-ai fost răscumparat!

Deci, chiar de-ţi trece calea printre spini,

Adu-ţi aminte: El nu te-a uitat!

La timpul hotărât de Salvatorul,

Se vor ivi iar zorii-n viaţa ta

Şi-ţi va păşi pe munte iar piciorul,

Căci fără margini este mila Sa!

~Amin~