De
n-aş şti că există Veşnicie,
De
n-aş şti ca există Dumnezeu,
Ce-amară mi-ar fi viaţa!Ce pustie.
Aş
fi olog şi-aş fi un Bartimeu.
Şi-aş
căuta-n zadar eu rostul vieţii
În
astă lume de-amăgire plină
De
n-aş şti că în zorii dimineţii
Şi
porunceşte astrelor s-apară .
I
se supune viaţa, dar şi moartea
La
glasul Lui, natura se-nfioară .
N-aş
înţelege care mi-e menirea
Pe-acest
pământ robit de fărdelege
De
n-aş simţi în piept Dumnezeirea,
De
nu aş şti că Tatăl meu e Rege …
Nu
e uşoară lupta pentru Cer ,
Iar
rănile adesea sunt adânci
Şi-s
mulţi acei ce pentru Domnul pier,
Dar
viaţa lor începe-abia atunci.
Mai
bine-aici zdrobit pentru sfinţire,
Mai
bine-aici lovit şi umilit
Şi-apoi
în Cerul sfânt o Veşnicie
Să
fii cu-al tău Mântuitor iubit .
Ce
bine că există Veşnicie !
Ce
bine că există Dumnezeu
Şi-odată
sus în Cer, în nemurire
Voi
avea harul să ajung si eu !
sa ne ajute Domnul sa ajungem cu toti; cer permisiunea sa folosesc versuri in introducerea predicilor, se poate?
RăspundețiȘtergere